Nunc Tempora


Despre vremurile pe care le trăim – numai de bine.

Am tot avut săptămânile astea un avânt să scriu, ceva de nespus! Cu greu m-am oprit. Știam că dacă voi așterne ceva pe hârtie va conține mare parte din frustrările mele încă nelucrate și deci nerezolvate. Am așteptat să mi se așeze lucrurile un pic să chem luciditatea și înțelepciunea ca aliate pe de-a-ntregul și abia apoi să mă pun pe pus cuvinte pe ”hârtie”. Și iată-mă acum, aici.

Mă plec mai întâi în fața tuturor celor de-un neam cu mine. Le-am judecat și mi-am judecat emoțiile și trăirile din ultima perioadă. Le sunt recunoscătoare pentru toate oglinzile pe care mi le-au adus în atenție. O să vorbesc despre ele la persoana întâi. Pentru că eu sunt VOI. 

Am văzut cum mă prinde vortexul colectiv. Am exersat să ies din el, uneori lăsându-mă dusă doar ca să văd unde poate ajunge. Am simțit în mine toate trădările și toate minciunile. Toate neasumările și neputințele. Dar am văzut și tenacitatea și capacitatea de a mă aduna din cioburi. Mi-am găsit cel mai adesea frica. O frică de moarte și de a mă pierde fără a rămâne în urma mea decât nimicul. Mi-am regăsit pașii și am luat-o de la capăt. Mi-am regăsit credințele și adevărurile și m-am văzut pe mine cum încercam să conving de adevărurile mele persoane dragi. Să creadă, să vadă și să simtă și ele ca mine. Mi-am calculat risipa de energie și m-am recalibrat pe lungimea mea de undă. 

Am văzut cum devin furioasă și cum furia mea umple spațiul din jurul meu cu umbre. Umbre care tot pe mine mă strâng de gât și-mi iau vocea și claritatea. Am pipăit cu toate simțurile să găsesc soluții iar ele nu veneau. Erau decât pași greșiți în direcții total eronate și care mă întorceau în același punct al vinei și al rușinii și al umilinței.

Am tras aer adânc în piept și m-am oprit. Mi-am reamintit cei trei pași și i-am parcurs, din nou și din nou, până când a venit către mine înțelegerea și pacea. Am înțeles din nou că singura schimbare pe care pot să o fac e doar în cercul meu mic, al meu, cu mine și cu Dumnezeu Creatorul care sunt eu. Eu nu pot face nimic în realitatea exterioară decât să-mi reflect propria existență și realitate. Eu trebuie să mă ridic la cel mai înalt nivel la care pot fi eu în prezent și asta e tot ce trebuie să fac. Tot restul e vânare de vânt!

Foarte multă lume în jurul meu și de peste tot s-a întrebat ( și se mai întreabă încă) în sine și cu voce tare în momente de felul celor prin care trecem acum: 

– Ce putem face ca să schimbăm lucrurile? 

Folosirea pluralului în întrebare e greșită. NOI nu putem face încă nimic până când EU nu face totul. Începe lucrurile cu EU SUNT și EU FAC iar ele vor fi extrapolate la NOI. Începe lucrul cu tine și de la tine, schimbă ce nu-ți place sau nu-ți mai place la tine și Universul Creator va face restul. Va schimba realitatea din jurul tău pentru tine și va extrapola totul ca prin magie. 

Suntem mici universuri noi înșine, hai să ne ocupăm  întâi de asta! 

Fă ordine, OM în microcosmosul tău și ordinea va fi tot ceea ce te va înconjura. Fă pace cu tine OM și pacea te va îmbrățișa. Războiul din tine se va fi sfârșit iar exteriorul va prelua realitatea ta. Fii onest și cinstit cu tine OM și vei fi alăturat doar de oameni asemeni ție. Fă tot ce-și stă în putință în prezentul tău și vei fi răsplătit pe măsură. Fii bun, înțelegător și blând cu tine, cu corpul și cu emoțiile tale și vei avea parte de toată căldura ca tu să crești și să te dezvolți. 

Citează ori de câte ori poți în capul tău înțeleptul care spunea să ”fii tu schimbarea pe care o vrei în lume”!

Iar dacă exteriorul face presiune, ceva nu-ți place, te deranjează, te supără, te înfurie sau îți provoacă emoție de orice fel, sondează interiorul tău și adu-ți aminte o lege a Universului care spune că ”așa cum este sus este și jos” și vezi ce în tine (din tine) provoacă acea emoție. Și stai cu ea. Oricât ar fi de greu sau de nesuportat. Înțelege și iartă. Iartă-te! Și mergi mai departe...Ai treabă... Treabă cu tine!

 

 

  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Starea de prezență

Oglindă, Oglinjoară!